Cabinetul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri fiscale care vor afecta atât companiile, cât și persoanele fizice. Clever News Center a analizat documentul de guvernare și prezintă cele mai relevante inițiative pe care Executivul de la Palatul Victoria le are în vedere pentru implementare până în 2028. Una dintre cele mai semnificative măsuri fiscale propuse este creșterea cotelor reduse de TVA, cu excepția celor aplicate pentru alimente și medicamente. Aceasta reprezintă un angajament clar al noului guvern în ceea ce privește consolidarea veniturilor bugetare. Pe lângă majorarea cotelor reduse de TVA, alte măsuri importante care vizează mediul de afaceri includ obligativitatea stabilirii rezidenței fiscale în România pentru companiile din comerțul electronic și sectorul aerian, precum și creșterea impozitării profitului băncilor. Programul guvernamental consultat cuprinde opt măsuri mai importante care vor afecta mediul de afaceri. Această mișcare ajustează taxarea pe principalele consumuri casnice: energia și lemnele de foc devin mai scumpe fiscal, reflectând costurile energetice reale. Se aplică în prezent la: alimente, inclusiv băuturi non-alcoolice (cu excepția celor din automate); medicamenteautorizate de autorități; manuale școlare, cărți, reviste și ziare; servicii de cazare în regim hotelier; acces la evenimente culturale și sportive, inclusiv cinematografe, muzee, concerte; locuințe sociale – vânzarea către persoane fizice a locuințelor cu o suprafață utilă de maximum 120 mp și o valoare mai mică de 600.000 lei (de regulă, pentru prima locuință); lemn de foc și alte produse pentru încălzire pentru persoane fizice și autorități publice. Majorarea cotei reduse la 19% pentru servicii neesențiale (turism intern, combustibili, utilități) realiniează România la standarde europene. Scopul este să crească veniturile statului fără a lovi direct în consumul alimentar și în medicamente, protejând segmentele vulnerabile ale populației și susținând stabilitatea economică. Se aplică la: servicii de alimentație publică – restaurante, catering; servicii medicale și produse pentru sănătate(care nu intră la 5%); Apa potabilă și canalizarea.; îngrășăminte și pesticide pentru agricultură; produse alimentare pentru animale; livrarea de plante și semințe destinate cultivării. Accizele aplicate produselor cu potențial nociv (tutun, alcool, carburanți) vor fi majorate cu 10%, crescând astfel veniturile bugetare. Accizele se aplică acum la alcool, carburanți și tutun. Atât profiturile companiilor, cât și dividendele distribuite către acționari vor fi impozitate la o cota standardizată de 16%. Măsura vrea să sporească eficiența colectării și să elimine deducerile, oferind un câmp de joc mai echitabil pentru întreprinderi. Evaziunea fiscala devine infracțiune penală, nu doar contravenție. Se introduce o legislație aspră pentru firmele și persoanele care încearcă să evite plata taxelor. În plus, se simplifică procedurile de executare silită, reducând blocajele juridice. Scopul este clar: responsabilizarea contribuabililor și apărarea fondurilor statului prin sancțiuni rapide și ferme. Companiile străine care vând online sau activează în transporturi aeriene vor fi obligate să aibă un sediu fiscal local. Astfel, profitul și TVA-ul generate pe piața românească vor fi impozitate corect, în țară. Măsura adresează decalajele fiscale dintre firmele locale și cele internaționale, echilibrând competiția pe piață. Băncile care obțin profituri peste anumite praguri de rentabilitate vor fi suprataxate temporar. Fondurile astfel colectate vor fi redirecționate către programe sociale și infrastructură, în contextul inflației mari. Este o taxă specială, cu caracter excepțional, menit a reduce presiunea asupra economiei și fostului buget public în perioade dificile. Se dorește introducerea unui sistem transparent, digital, pentru emiterea și verificarea concediilor medicale: doctorii folosesc o aplicație oficială, iar ANAF, Casa Națională de Asigurări și companiile le pot verifica instantaneu. Scopul este eliminarea abuzurilor și a fraudei: se elimină intermediarii și se standardizează procedura de validare. Programul guvernamental cuprinde și măsuri care vizează veniturile și câștigurilor persoanelor fizice. Impozitul pe proprietate va fi recalibrat conform valorii reale a pieței imobiliare: clădirile cu prețuri mari vor genera taxe majorate, pe un criteriu progresiv. Măsura creează echitate fiscală între proprietari și generează venituri pentru bugetul local, susținând investițiile în infrastructură comunitară. Achizițiile de imobile – în special cele de lux sau deținute în scop de investiție – nu vor mai beneficia de TVA redusă. Scopul este de a combate spezele ascunse și evitarea de taxe într-un sector sensibil, al tranzacțiilor imobiliare. Astfel, se promovează transparența și competiția fiscală corectă. Speculațiile pe piața de capital – fie valutară (crypto), fie bursieră – vor fi impozitate. Aceste venituri generate de persoanele fizice vor fi incluse în baza de impozitare, cu o cotă standard. Se previne astfel profitul neimpozitat din tranzacții speculative, echilibrând surse emergente din economie. Tarifele pentru traficul autovehiculelor pe drumurile naționale vor fi majorate, în funcție de distanță și categorie de vehicul. Banii astfel colectați vor fi alocați întreținerii infrastructurii. Este o soluție pragmatica pentru creșterea durabilă a fondurilor pentru transporturi, fără majorări fiscale directe. Chiriașii pe termen scurt vor fi taxati prin obligativitatea declarării activității pe platforme digitale. Proprietarii care oferă cazare vor plăti un impozit pe profit și TVA local. Măsura uniformizează regimul fiscal al industrielor emergente, reducând evaziunea în turism. Creatorii de conținut digital vor fi obligați să declare veniturile obținute din reclame, sponsorizări și abonamente. Impozitul va fi standard, similar celui aplicat freelancerilor. Acest nou regim fiscal asigură transparență și echitate în economia digitală.