Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Revolta care a dus la sfârșitul regimului comunist în România a fost inițiată la Timișoara pe 16 decembrie 1989, într-un context de criză economică severă și prăbușirea sistemelor comuniste din Europa de Est. Evenimentele au escaladat rapid, iar lupta populației împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu este detaliată într-un documentar citat de alba24.ro și surse istorice.
România se afla sub o dictatură severă condusă de Nicolae Ceaușescu, iar populația suporta o criză economică puternică, cu lipsuri majore de alimente, căldură și electricitate, ceea ce a scăzut dramatic nivelul de trai. Încă din 15 decembrie, zeci de credincioși reformați au început să se adune lângă biserica reformată din Timișoara, alertând opinia publică după ce pastorul László Tokés fusese amenințat cu evacuarea.
Acțiunile autorităților locale pentru disiparea adunării, inclusiv intervenția ofițerilor de Securitate și Miliție, au intensificat tensiunile. Astfel, în ziua de 16 decembrie au început să apară coloane de manifestanți care s-au îndreptat spre centrul orașului, întărind protestele anticomuniste. Pe măsură ce nemulțumirile creșteau, oamenii scandau lozinci precum 'Libertate' și 'Dreptate', iar tramvaiele au fost blocate în Piața Sf. Maria.
În Piața Maria, câteva sute de oameni au cerut libertate și reforme, în timp ce coloanele de manifestanți s-au îndreptat spre Comitetul județean al Partidului Comunist Român. Forțele de ordine, inclusiv armata și miliția, au intervenit cu gaze lacrimogene și jeturi de apă, iar conflictele au dus la arestări. În ziua următoare, 17 decembrie, numărul protestatarilor a crescut considerabil, manifestanților alăturându-li-se muncitori din fabrici.
Manifestanții au atacat clădirea Comitetului județean al PCR, pătrunzând prin geamurile sparte, iar forțele de ordine au deschis focul la miezul nopții, ucigând și rănind civili, inclusiv copii și femei. Nicolae Ceaușescu a reacționat printr-o teleconferință în care a ordonat reprimarea imediată a protestelor, potrivit lucrării ''Istoria României în date'', coordonată de Dinu C. Giurescu.
Ceaușescu a ales să efectueze o vizită în Iran, lăsând conducerea în mâinile Elenei Ceaușescu și ale lui Manea Mănescu, față de situația tensionată din țară, în special din Timișoara. Represiunea nu a reușit să oprească valul de solidaritate și dorință de schimbare care cuprinsese populația, după cum arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ”O istorie sinceră a poporului român”.
Pe 18 decembrie, un grup de tineri a aprins lumânări și a intonat imnul național la Catedrala din Timișoara, moment în care s-a deschis din nou focul asupra lor, provocând noi victime. Pentru a ascunde dovezile masacrului, în noaptea de 18/19 decembrie, din ordinul Elenei Ceaușescu, au fost ridicate și incinerate în secret zeci de cadavre ale celor uciși, precizează alba24.ro și surse istorice.
În această dimineață, pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău au intervenit la un incendiu izbucnit într-un apartament situat în localitatea Bacău. Acțiunea a fost coordonată cu promptitudine, iar autoritățile au reușit să prevină victime sau pagube mai grave, conform informațiilor publicate de ziaruldebacau.ro.
Pe un teren agricol din extravilanul comunei Itești, paznicul de vânătoare a descoperit un porc mistreț împușcat, fapt ce a fost imediat sesizat Poliției Serviciului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase Bacău. Potrivit ziaruldebacau.ro, autoritățile au intervenit prompt pentru a demara cercetările aferente cazului.
Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Bacău, împreună cu luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bacău, au descins pe 13 decembrie la un depozit închiriat de un bărbat de 47 de ani, în comuna Sărata. Controlul a vizat verificarea legalității deținerii articolelor pirotehnice.
Primăria municipiului Bacău a lansat în dezbatere publică un proiect care propune stabilirea unui tarif pentru utilizarea stațiilor publice de încărcare a vehiculelor electrice din oraș. În prezent, pe domeniul public există opt astfel de stații, iar alte 12 urmează să fie instalate odată cu amenajarea parcărilor.