Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB, deşi celelalte state membre au convenit să crească acest buget la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, relatează Reuters. ACTUALIZARE 19:07 Președintele Donald Trump a criticat Spania pentru refuzul de a accepta noile praguri de cheltuieli pentru apărare adoptate de NATO și a sugerat că țara ar putea fi penalizată prin impunerea unor tarife vamale de două ori mai mari din partea SUA. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump miercuri la summitul NATO de la Haga, când a fost întrebat despre ezitarea Spaniei de a plăti 5% din PIB-ul său pentru apărare „Vom reuși. ​​Vom negocia cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească dublu. Și chiar vorbesc serios despre asta”, a adăugat Trump. Știrea inițială. Spania va îndeplini noile ţinte privind capabilităţile militare convenite la acest summit de statele NATO, dar consideră că actualul obiectiv de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist şi compatibil cu statul social”, a declarat Pedro Sanchez la o conferinţă de presă. El a insistat că Spania că nu va cheltui pentru apărare mai mult de 2,1% din PIB şi că înţelegerea validată acum de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre ale NATO acceptă poziţia Spaniei, iar această ţară nu va trebui să-şi crească cheltuielile militare la 5% din PIB. Mai devreme miercuri, secretarul american de stat Marco Rubio a descris Spania drept „o mare problemă” în urma refuzului de a se conforma obiectivului cerut de preşedintele american Donald Trump pentru creşterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Statele membre ale NATO au confirmat în declaraţia finală a summitului un angajament de a aloca 5% din PIB pentru apărare, ţintă care să fie atinsă până în anul 2035. Procentul de 5% din PIB va fi împărţit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare şi 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc. Statelor membre au mai promis în declaraţia finală să prezinte planuri anuale care să arate că sunt angajate pe o traiectorie credibilă şi progresivă pentru atingerea acestui obiectiv de cheltuieli.