Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reclamă faptul că, în spaţiul public, se discută intens despre veniturile procurorilor, forul reprezentativ al procurorilor şu judecătorilor atrăgând atenţia că, în ceea ce priveşte salariile procurorilor, sunt aduse în discuţie veniturile procurorilor cucele mai înalte funcţii şi cea mai mare vechime, deşi aproape 40% dintre procurori au salarii nete cuprinse între 10.400 lei net şi 12.954 lei net. În ceea ce priveşte pensiile de serviciu ale magistraţilor, CSM susţine că „în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din totalul” alocat aşa-numitelor pensii speciale. CSM consideră că discuţiile publice privind cele mai mari venituri ale procurorilor sunt menite să „genereze discordie”. Secţia de procurori a CSM reacţionează după afirmaţiile premierului Ilie Bolojan referitoare la vârsta de pensionare şi pensiile magistraţilor. „Faptul că în spaţiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcţii şi cu cea mai mare vechime şi prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, transmite CSM, într-o informare dată publicităţii miercuri. Forul magistraţilor explică faptul că aproape jumătate, mai exact 1114 procurori din numărul total de 2284 procurori în activitate activează în primul grad de parchete, acolo unde nu sunt salariile cele mai mari, dar unde încărcătura de dosare pe procuror este mare. „Conform datelor statistice aflate la dispoziţia secţiei, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori porneşte din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt salarizaţi cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net şi 25.000 lei lunar net. În plus, trebuie menţionat faptul că un număr de peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate sunt salarizaţi cu sume între 10.400 lei net şi 12.954 lei net”, explică secţia de procurori din cadrul CSM. În comunicatul instituţiei se arată că în spaţiul public au fost rostogolite informaţii false, şi cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care magistraţii au obligaţia de a nu reacţiona. „În România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraţilor. Deşi acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total. (...) Proliferarea acestor neadevăruri în spaţiul public, profitând de obligaţia de rezervă (tăcere) a magistraţilor au făcut din justiţie ţinta predilectă a celorlalte autorităţi şi a determinat biasarea societăţii în raport cu justiţia, neinteresând că ar afecta însăşi fundaţia statului de drept”, susţine secţia de procurori a CSM, în documentul citat. Instituţia consideră că modificările legislative „continue” făcute în ultimii 20 de ani au făcut ca şi alte categorii de personal să fie asimilate magistraţilor existând cazuri în care oameni care nu au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror au beneficiat şi beneficiază de pensie de serviciu „deşi vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost şi de câteva luni”. „Acest mod de a legifera în funcţie de interesele de moment a generat insatisfacţie în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desfiinţeze legitima aşteptare a magistratului raportat la promisiunile statului faţă de statutul său”, mai arată CSM. Consiliul mai reclamă că din anul 2017, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost modificată de trei ori, iar dispoziţiile referitoare la pensiile de serviciu de patru ori, ultima oară în anul 2023, când s-a şi închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect. „La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorităţi ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depăşească salariile în plată, precum şi creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părţile. De fapt, magistraţii semnalaseră încă din anul 2018 aberaţiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitaţii de pensionare pentru magistraţii care îndeplineau condiţiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistraţii de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar şi confuzie în societate. În concluzie, orice altă discuţie pe aceeaşi temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima aşteptare. Sistemul judiciar înţelege preocuparea autorităţii executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuţie despre justiţie care nu include justiţia nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului şi a mecanismului echilibrului între autorităţi, indispensabile unei democraţii europene”, concluzionează CSM. Premierul Ilie Bolojan susţine că a rămas surprins să vadă, cât timp a fost preşedinte interimar, că vârsta medie de pensionare la judecători este de 48 de ani, precizând că aceste lucruri sunt anormale şi vor fi corectate. Întrebat, marţi, la Digi24, despre situaţia pensionării judecătorilor înainte de vârsta de 50 de ani, premierul Ilie Bolojan a spus că a aflat cu surprindere cât timp a fost preşedinte interimar că vârsta medie de pensionare pentru judecători este 48 de ani, iar pensia medie este 5.000 de euro. „Am văzut asta în cele trei luni de zile cât am fost preşedinte interimar, când am semnat pensionările. Am rămas surprins, pentru că nu ştiam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani şi am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale şi le vom corecta. Iar corecţia pe pensii speciale este unul din jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a recunoscut că sunt multe excepţii în România în privinţa pensionărilor ”înainte de 50 de ani”, pe fondul scăpării de sub control a acestei situaţii. „Din păcate, sunt multe excepţii. Nu sunt foarte mulţi la 45 de ani, dar, cu siguranţă, de la aproape 50 încep să fie mulţi. Această situaţie o avem datorită, din nou, scăpării de sub control a modului în care categorii de oameni care lucrează în sectorul public au ajuns să se pensioneze mult mai repede decât este normal în orice ţară din Europa. Acest lucru trebuie corectat pentru că este o chestiune de inechitate faţă de ceilalţi oameni, dar mai grav faţă de situaţia economică a ţării noastre în care ai nevoie de oameni în piaţa muncii, ai nevoi de plătitori”, a spus Ilie Bolojan.