Demisia președintelui Klaus Iohannis stârnește reacții internaționale

Președintele Klaus Iohannis al României și-a anunțat luni demisia, în contextul unei presiuni tot mai mari din partea partidelor de opoziție de extremă dreapta, care intenționau să inițieze procedura de destituire. Informația a fost rapid preluată de agenții internaționale, inclusiv Reuters, care subliniază complexitatea situației politice locale.

Iohannis, aflat la finalul mandatului său, a declarat că demisia sa are scopul de a preveni o criză inutilă. „Pentru a scuti România de această criză negativă, demisionez din funcția de președinte”, a spus el. Decizia vine în urma unor tensiuni generate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2023, după ce un candidat mai puțin cunoscut, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al scrutinului.

Trei partide de opoziție de extremă dreapta, care controlează 35% din locurile din Parlament, au depus o motiune de demitere, iar analistii estimează că cei din partidele pro-europene ar fi putut acorda voturi pentru destituirea sa.

După anunțul demisiei, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua în mod interimar funcția de președinte, având însă doar puteri limitate până la alegeri. Demisia lui Iohannis a fost comentată și de agenția Associated Press, care a punctat că acesta a cedat presiunilor populiste care s-au amplificat în ultima perioadă.

Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a ocupat funcția de președinte din 2014, îndeplinindu-și cele două mandate de 5 ani prevăzute de Constituție. Cu toate acestea, mandatul său a fost prelungit datorită anulării alegerilor prezidențiale, la doar două zile înainte de turul doi.

Anunțul demisiei a fost preluat cu rapiditate și de agențiile internaționale, inclusiv Xinhua, care l-au calificat drept un moment crucial în politica românească actuală.