România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro pentru că nu a îndeplinit reformele din PNRR. Marcel Boloș: „România mai poate salva ceva”
Inapoi

România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro pentru că nu a îndeplinit reformele din PNRR. Marcel Boloș: „România mai poate salva ceva”

Postat pe 24 Jun 2025

Update cu 1 lună în urmă

Timp de citire: 16 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Nationale
Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă, marți, că, în negocierile privind grantul alocat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din Plan, iar aceste criterii dure au evidenţiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro. Marcel Boloș notează pe Facebook că zilele acestea s-a încheiat informal negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR, dar şi situaţia împrumutului. „Zilele acestea, după o lungă perioadă de negocieri aprinse şi complexe cu reprezentanţii Comisiei Europene s-a încheiat informal negocierea în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR dar şi situaţia împrumutului. Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din PNRR. Această rigiditate a fost accentuată de situaţia fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale şi cele privind cheltuielile, dar şi de ritmul foarte scăzut al implementării investiţiilor asumate prin Plan”, a scris fostul ministru pe pagina sa de Facebook, prezentând „Radiografia PNRR: Cum stă România cu un an înainte de termenul limită”. Potrivit acestuia, regulile vizează ca: investiţiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât şi de împrumut, să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR; investiţiile din PNRR care continuă cu finanţare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026; să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporţie de 100%. „Pentru România, acest proces a fost - şi rămâne - un exerciţiu dur, pentru că aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR. Mai grav, unele investiţii esenţiale pentru dezvoltarea ţării - precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea şcolilor şi a spitalelor - riscă să rămână fără finanţare europeană şi să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune”, a transmis Boloş. El a adăugat că aceste criterii dure pentru investiţiile din PNRR au evidenţiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiţii sunt: investiţiile din domeniul sănătăţii, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiţii în spitale publice; investiţiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare şi deşeuri; investiţiile din domeniul educaţiei, cu suma de 728 milioane euro; investiţiile din domeniul eficienţei energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficienţa energetică din clădirile rezidenţiale destinate populaţiei şi instituţiilor publice; investiţiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro; investiţiile din domeniul digitalizării IMM-urilor şi renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro. „Am încercat să propunem proiecte noi de investiţii în procesul de renegociere al PNRR, pentru a acoperi pe cât posibil riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro pe care l-am explicat mai sus, însă pe fondul situaţiei bugetare din România acest lucru pentru moment nu s-a putut. Mai mult, nici alternativa plasării celor 7,8 miliarde euro în capitalul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare sau investiţiile în instrumentele financiare propuse pentru IMM nu au fost posibile. Unele dintre aceste contracte de finanţare sunt fără contracte de achiziţie publică încheiate, altele sunt cu proceduri de achiziţie publică iniţiate iar altele chiar au şantierele deschise, dar nu au un progres fizic de peste 50% impus în negocieri de către Comisia Europeană. Din păcate, cei care vor resimţi cel mai dur impact al acestei situaţii sunt beneficiarii contractelor de finanţare - oameni şi instituţii care şi-au pus speranţele în proiecte de investiţii asumate cu bună-credinţă. Proiecte care, fără surse clare de finanţare, riscă să rămână doar pe hârtie”, a explicat Marcel Boloş. De asemenea, acesta a subliniat că Cererea de plată 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului şi restructurarea cheltuielilor publice, considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere. „La final de mandat, e firesc să las în urmă nu doar cifre, ci şi o imagine clară asupra unuia dintre cele mai complexe dosare pe care le-am gestionat: PNRR, care aduce României 28,2 miliarde euro, dintre care 13,2 miliarde bani nerambursabili şi 14,9 miliarde euro împrumut. Este o radiografie a unei construcţii uriaşe, făcută în mers, cu multe speranţe şi, uneori, cu paşi mai rapizi decât se putea. Pentru că, aşa cum am mai spus, dacă vrem să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din PNRR, avem nevoie - mai mult ca oricând - de transparenţă, asumarea responsabilităţii şi respectarea termenelor. (...) Cererea de plată nr. 4 cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului şi restructurarea cheltuielilor publice: reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport poluante, noua lege a salarizării, Codul Urbanistic, Codul Silvic (care nu poate fi validat fără reorganizarea Romsilva), Legea energiei (care necesită legislaţie secundară pentru energia offshore), Legea apei, strategia naţională de biodiversitate şi strategia H2. Toate aceste jaloane şi ţinte esenţiale fac parte din cererea de plată nr. 4 - considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR. Această cerere nu poate fi transmisă Comisiei până la închiderea oficială a procesului de renegociere”, a precizat Boloş. El a menţionat că singura şansă a României să salveze planul este renegocierea şi aproape toate statele membre au decis asta la un moment dat, pentru a se proteja de riscul de pierdere a banilor din bugetul alocat PNRR. Astfel, începând cu luna ianuarie 2025, a fost demarat un proces de renegociere extrem de dificil. Ministerele de linie şi-au făcut evaluarea implementării investiţiilor încercând să fie realişti cu şansa să termine la timp investiţiile pe care le gestionează, a precizat Boloş. Potrivit acestuia, în prezent, când mai avem un an de implementare, încasările efective din PNRR sunt de 10,7 miliarde euro (primele două cereri de plată, prefinanţare şi cererea de plată 3 parţial). Sumele suspendate de la CE din cererea de plată 3 se ridică la 870 milioane euro, din care 330 milioane euro pentru operaţionalizarea şi funcţionalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administraţie la Ministerul Energiei şi Ministerul Transporturilor. Plăţile efectuate către beneficiari pentru implementare PNRR totalizează 8,23 miliarde euro, din care grant 2,4 miliarde euro, împrumut 3,5 miliarde euro, finanţare publică naţională 1,275 miliarde euro, TVA 1,170 miliarde euro. Restul de plată, dacă toate investiţiile s-ar implementa în procent de 100%, este de aproximativ 20 miliarde euro într-un an, „ceea ce este aproape imposibil”. Contracte de finanţare încheiate de către coordonatorii de reformă şi investiţii (nu de către MIPE) totalizează 46,990 miliarde euro, din care 19,8 miliarde euro pentru grant, 27,181 miliarde euro pentru împrumut, 8,561 miliarde euro pentru finanţare publică naţională, 5,886 miliarde euro pentru TVA, iar contracte de achiziţie publică încheiate de beneficiari 24,9 miliarde euro, din care pentru componenta de grant 10,6 miliarde euro, iar pentru componenta de împrumut 14,3 miliarde euro (aceste valori includ finanţarea publică naţională, cheltuielile neeligibile şi TVA). „Ce reiese din aceste date seci? Că suntem înainte cu un an calendaristic faţă de data de implementare a PNRR şi ne confruntăm cu două categorii enorme de risc şi anume: 1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene şi ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanţare ieftină a investiţiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% - 2%, nu 8% cum ne împrumutăm; 2. Riscul ca investiţii de 26,9 miliarde euro (diferenţa dintre valoarea contractelor de finanţare de 46,9 miliarde euro şi noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanţare sau să fie continuate cu surse de finanţare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”, a mai explicat Marcel Boloş. Fostul ministru a semnalat că PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce, iar finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas absolut necesar. „Apoi, după ce au fost stabilite investiţiile care pot fi duse la bun sfârşit, trebuie găsite soluţii alternative - fie prin etapizare, fie prin bugetul naţional, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, pentru celelalte investiţii care rămân fără surse de finanţare. Va fi nevoie, în paralel, de un ritm accelerat de implementare şi de o atenţie specială acordată coordonatorilor de reformă, acolo unde întârzierile şi blocajele au pus în pericol întregul calendar. Nu este uşor. Şi nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, răbdare şi decizii asumate, România mai poate salva ceva din acest plan”, a punctat Marcel Boloş.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din bacau

-
-

11:23

SOMA Bacău demontează mitul colectării deșeurilor reciclabile la un loc cu cele reziduale

Cele mai multe îngrijorări ale cetățenilor vizează problema colectării deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale în aceeași autocompactoare. Lucru complet neadevărat, ne asigură reprezentanții SOMA Bacău, care precizează că fac tot posibilul ca deșeurile reciclabile să ajungă în locul în care primesc o nouă întrebuințare. Dacă se amestecă deșeurile reziduale cu cele reciclabile, toate deșeurile reciclabile sunt compromise. SOMA Bacău folosește autospeciale dedicate fiecărui tip de deșeuri. „În zilele când
Image Description

10:42

FOTO: Accident cu victime, pe DN11, la Măgura. Vezi cum s-a petrecut incidentul! – UPDATE

UPDATE: La data de 22 august a.c., polițiștii Serviciului Rutier Bacău au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe DN 11, în afara localității Sănduleni, soldat cu rănirea a două persoane. Din primele cercetări a rezultat faptul că un tânăr de 23 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe DN 11, dinspre Bacău către Onești, ar fi pătruns pe sensul opus de mers intrând în
Image Description

10:15

Întâlnire Umbrărescu – Bolojan pe șantierul Autostrăzii A7. Șanse mari să se deschidă circulația până la Adjud, anul acesta

Constructorul Dorinel Umbrărescu, premierul Ilie Bolojan, Cristian Pistol, directorul CNAIR, și Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, s-au întâlnit, astăzi, pe șantierul Autostrăzii Moldova A7, pentru a verifica lucrările de pe tronsonul Focșani-Bacău. Stadiile fizice sunt de aproximatix 80% pe primele două loturi (Focșani-Domnești Târg și Domnești Târg -Răcăciuni), iar pe lotul Răcăciuni-Bacău stadiul fizic este de aproximativ 60%. „În acest ritm sunt șanse reale ca anul acesta să deschidem circulația cel
Image Description

09:26

Top constructori de autostrăzi: Umbrărescu se menține în primele poziții, cu progresele din iunie

Compania din Turcia Nurol domină în luna iunie topul constructorilor de autostrăzi, cu un avans semnificativ pe Autostrada Moldovei A7. Pe podium se mai situează asocierea Pizzarotti – Retter, cu lucrări la A0, și grupul UMB, cu avans semnificativ tot pe A7, scrie Economica.net. Asocierea Nurol – Makyol a raportat în iunie un progres de peste 11 puncte procentuale pe lotul 3 Pietroasele/ Stâlpu – Buzău din A7 Ploiești –
Image Description

07:13

Tânăr din Ardeoani, arestat preventiv pentru încălcarea ordinului de protecție

Un tânăr de 33 de ani din comuna Ardeoani a fost arestat preventiv, după ce s-a apropiat de locuința tatălui său, deși acest lucru îi era interzis printr-un ordin de protecție. Pe data de 19 august, polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Moinești au reținut pentru 24 de ore, un bărbat de 33 de ani, din comuna Ardeoani, după ce ar fi încălcat măsurile dispuse printr-un ordin de protecție.Tânărul s-a deplasat
Image Description

Recente din Romania

-
-

12:10

- Olt - Copilul de 9 ani găsit inconștient într-o piscină din Potcoava rămâne în stare critică. Pronosticul medicilor, rezervat/ Polițiștii au întocmit dosar penal

Copilul de 9 ani găsit inconștient, ieri, într-o piscină din Potcoava, rămâne în stare extrem de gravă la Spitalul Craiova. El este ținut în viață cu ajutorul aparatelor medicale, iar pronosticul medicilor este unul rezervat. Polițiștii au întocmit un dosar penal în cadrul căruia fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul. Reamintim că, după ce a fost scos din apă de persoanele care
Image Description

12:05

- Iasi - Egiptul va cumpăra grâu din Franţa, România şi Ucraina

Organismul de stat care se ocupă de achiziţiile de grâu ale Egiptului, Future of Egypt, a acceptat să cumpere cel puţin 200.000 de tone de grâu din Franţa, plus mai multe loturi de câte 30.000 de tone de grâu din Ucraina şi România, în cadrul mai multor acorduri private încheiate recent cu exportatorii, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Egiptul este unul dintre cei mai mari importatori mondiali de grâu. În
Image Description

12:03

- Cluj - Invazie de insecte în parcurile din Cluj-Napoca: „Pișcă și dor două săptămâni! Seara nu mai poți sta pe iarbă. Degeaba spuneți că faceți dezinsecție!”

Nu vorbim despre țânțari, ci despre insecte asemănătoare cu cele de platan, care nu zboară mult, dar pișcă extrem de dureros, lăsând urme ce pot rămâne chiar și două săptămâni. Un clujean a reclamat din nou situația, după ce a observat că fenomenul persistă în Parcul Feroviarilor și în alte zone verzi din oraș: „Am făcut o sesizare și luna trecută, am primit un răspuns politicos cum că se fac
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
bacau WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul bacau
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete