Studiu BNR: Impactul fondurilor PNRR asupra economiei României
Creșterea economică din România ar fi fost considerabil mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui studiu realizat de Banca Națională a României (BNR). Între 2022 și 2024, aceste fonduri au adăugat peste 1 punct procentual la PIB, dar întârzierile în implementare și o absorbție scăzută riscă beneficii importante, se arată în analiza citată de digi24.ro.
👉 Evaluarea implementării și absorbției fondurilor PNRR
Studiul a fost elaborat de economiștii Cristina Anghelescu, Tudor Grosu și David Orțan, alături de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Aceștia au folosit metoda controlului sintetic pentru a evalua impactul PNRR asupra economiei României. Deși contribuția cumulată la PIB a depășit 1 punct procentual, până în toamna lui 2025, doar 27% dintre jaloane au fost îndeplinite, iar fondurile atrase sunt sub 40%.
Un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est arată că o creștere de 1 punct procentual în fondurile europene atrase ar aduce o expansiune economică de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Pe termen mediu, impactul total al PNRR atingea 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un maxim la circa trei ani de la cheltuirea fondurilor.
👉 Influența calității instituțiilor asupra eficienței fondurilor
Studiul evidențiază faptul că eficiența fondurilor europene depinde semnificativ de calitatea instituțiilor. În economiile cu o administrație slabă, efectul asupra PIB-ului este în mod evident limitat. Astfel, în absența unui cadru instituțional solid, fondurile cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, față de 0,64 puncte procentuale în condiții favorabile.
România, în ciuda unor alocări PNRR ridicate raportate la PIB, se confruntă cu un ritm de absorbție printre cele mai scăzute din Uniune. Până în noiembrie 2025, proporția fondurilor primite era de sub 40%, iar pe total PNRR, cheltuiala efectivă era de sub 20%. Limitările administrative și inflația sunt printre factorii care contribuie la aceste întârzieri.
Până la termenul limită al PNRR, 30 august 2026, România riscă să piardă fonduri esențiale. Se estimează că o absorbție completă a fondurilor restante, echivalente cu 2,7% din PIB, ar putea conduce la o creștere economică de peste 1 punct procentual în 2026. Totuși, acest scenariu optimist depinde de eficiența implementării.
Pe termen lung, finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional din cauza reducerii drastice a cheltuielilor publice. BNR subliniază că acest lucru va influența creșterea economică și balanța de plăți. Posibile măsuri de atenuare includ fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și programul european SAFE, deși acesta din urmă este bazat pe împrumuturi, ceea ce ar putea amplifica presiunea asupra deficitului bugetar.