Primăria Cluj-Napoca, acuzată de gestionare netransparentă a spațiilor publice închiriate la prețuri simbolice
Primăria Cluj-Napoca este criticată pentru modul în care gestionează spațiile din patrimoniul orașului închiriate la chirii simbolice, de doar 0,9 lei pe metrul pătrat pe lună. Conform unor informații, aceste spații pot fi alocate în conformitate cu legea organizațiilor non-profit, fundațiilor, asociațiilor, partidelor politice sau artiștilor, pentru beneficiul comunității. Totodată, un consilier local spune că problema nu stă în existența acestor contracte, ci în lipsa unor criterii clare de atribuire și în evaluări reale ale activității beneficiarilor.
Alexandra Oana, consilier local USR, subliniază că multe dintre contractele de închiriere sunt semnate din anul 2000 și au fost prelungite de mai multe ori, fără a fi analizată în profunzime activitatea beneficiarilor sau impactul lor asupra comunității. „Avem asociații și fundații care ocupă aceste spații de peste 25 de ani, doar prin cereri de prelungire la fiecare cinci ani”, menționează Oana. Potrivit acesteia, lipsește un cadru obiectiv pentru evaluarea activității beneficiarilor, deși unii transmit rapoarte de activitate pentru prelungiri, alții nu o fac, iar cererile sunt aprobate automat, fără discuții despre utilitatea publică reală.
Conform stiridecluj.ro, consiliera accentuează că lipsesc strategii clare privind cine merită să ocupe aceste spații, ce activități susține orașul și ce nevoi din comunitate sunt adresate. Ca exemplu, Oana citează o asociație care de peste 20 de ani are un spațiu de 90 mp în centru, pe strada Eroilor, și care organizează evenimente despre „suveranism”, „noua ordine mondială” sau „provocări hungariste”. Aceasta, notează ea, nu are nicio legătură cu valorile unui oraș european și multicultural.
Reprezentanta USR atrage atenția că, în ultimii ani, nu au fost depuse cereri pentru spații noi, ceea ce poate indica o lipsă de informare a organizațiilor recent înființate despre posibilitatea de a solicita astfel de terenuri. „Bănuiala mea este că ONG-urile mai recent înființate nici măcar nu știu că pot accesa aceste spații”, adaugă Alexandra Oana.
Aceasta solicită o schimbare de atitudine din gestionarea pasivă la una activă, transparentă și echitabilă, pentru a valorifica corect patrimoniul public și pentru a susține activitățile benefice pentru comunitate. Potrivit ei, este nevoie de o strategie clară care să justifice modul în care se alocă resursele orașului și să asigure o administrație care să acorde prioritate intereselor comunității, nu inertiei sau intereselor personale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
