„Obiectivul nostru primordial este să reducem privilegiile, să construim o societate care se bazează pe muncă. Este elementul cel mai important al acestor reforme, astfel încât cheltuielile statului cu nemunca să scadă cât mai mult. Și aceste cheltuieli înseamnă în primul și în primul rând acele ajutoare sociale care se duc către persoane capabile de muncă și care ar putea să contribuie la dezvoltarea unei societăți sănătoase în România. Al doilea element, la fel de important, este că acele persoane care primesc bani de la statul român sub formă de salariu, sub formă de indemnizație, sub formă de pensie specială, să primească sume raportate proporțional la munca depusă sau la activitatea depusă”, a explicat Tanczos Barna la Digi24. „Este nevoie de o delimitare foarte clară a muncii și a beneficiilor” Vicepremierul a mai adăugat că „este nevoie de o delimitare foarte clară a muncii și a beneficiilor sub formă de pensii și de aceea propunem ca aceste sume să nu se cumuleze”. „La magistrați este foarte clar ce propunem, în loc de 25 de activitate în domeniul magistraturii, să fie minimul 35 de ani, adică nu după 25 de ani de activitate, ci după 35 de ani de activitate să poată să iasă anticipat la pensie, pensia să nu poate fi mai mare decât 70% din salariul net încasat în ultima lună. Toate aceste măsuri sunt aprobate și sunt implementate în timp, pentru că nu toți ies a doua zi la pensie. Și, cu siguranță, aceste efecte se văd în funcție de numărul de persoane care, în baza noii legi, ies în următorul an, în următorii ani la pensie, conform noilor condiții.Proiectul prevede și interzicerea detașărilor. De asemenea, o dată ce este publicată și în vigoare, Ministerul Muncii a prevăzut și un termen până la care miniștrii pot decide dacă persoanele detașate din subordinea lor mai pot rămâne sau nu în instituția pe care o conduc.