Pachetul 3 de măsuri, anunțat zilele trecute de Guvernul Bolojan, propune schimbări majore în administrația locală, iar una dintre cele mai controversate măsuri vizează chiar diminuarea personalului din primării. Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va forța multe primării din județul Bacău să renunțe la angajați sau să reorganizeze complet structura administrativă. Comunele cu sub 1.500 de locuitori vor avea voie să aibă doar 9 posturi în aparatul propriu, în timp ce pentru cele cu până la 3.000 de locuitori plafonul urcă la 15. Chiar și municipiile sunt vizate. De exemplu, cele cu până la 100.000 de locuitori nu pot depăși 330 de funcționari. Asta înseamnă că zeci de comune și orașe din județ vor fi nevoite să reevalueze fiecare angajat și să decidă ce servicii rămân prioritare. Chiar dacă numărul aprobat al angajaților din organigramă a fost redus în ultimii ani la 580, pragul care urmează să fie impus de Guvernul Bolojan pentru municipiile care au între 100 și 200 de mii de locuitori este de 550, astfel încât administrația Viziteu va fi nevoită să propună Consiliului Local o reorganizare a aparatului propriu. O situație diferită este la Consiliul Județean, unde cele 273 de posturi din organigramă se situează sub pragul propus de 450 pentru județele care au peste 500 de mii de locuitori. Nu la fel stă situația la Onești, unde, fără asistența socială (exceptată de la calcul, potrivit proiectului), Primăria are 348 de posturi în organigramă, cu mult peste nivelul maximal de 160, prevăzut de proiectul de lege pentru municipiile care au între 20 și 50 de mii de locuitori. În rural, multe dintre comunele mai dezvoltate ar trebui să reducă între 10 și 30 de angajați fiecare, în condițiile în care funcționează deja cu aparate extinse de peste 50-70 de persoane. În schimb, comunele mici precum Itești sau Oncești, cu o populație sub 1.500 de locuitori, riscă să piardă complet funcția de viceprimar, iar întreaga schemă de personal va fi plafonată la un minim de doar 9 posturi. La nivel național, reducerea vizează peste 10.000 de posturi din administrațiile locale, iar în județul Bacău impactul estimat este de circa 300 de posturi restructurate. Proiectul mai prevede și că anumite servicii suport, cum ar fi IT-ul, contabilitatea, resursele umane sau juridicul, ar putea fi organizate la comun, la nivel județean sau regional. Adică, mai multe primării ar urma să aibă un singur contabil sau un singur jurist, coordonat, de exemplu, de Consiliul Județean. Pachetul de măsuri mai introduce o măsură drastică: construcțiile ilegale vor fi taxate dublu. Dacă până acum multe dintre ele scăpau neobservate ani în șir, autoritățile vor putea folosi de acum înainte drone, imagini satelitare și alte metode moderne pentru a le detecta. Proprietarii care nu și-au legalizat construcțiile vor plăti impozit majorat timp de 5 ani. Primăriile vor putea prelua bunuri ale statului fără a avea cadastru finalizat, cu condiția să le intabuleze în termen de trei ani. Este o gură de oxigen pentru multe UAT-uri din județ, unde lipsa cadastrului a întârziat investiții în școli, centre medicale sau drumuri. În plus, se creează un fond special, numit „Fondul de regenerare locală”, din care pot fi finanțate lucrări de restaurare a clădirilor istorice sau de reabilitare a centrelor vechi. Autoritățile locale vor putea aloca până la 5% din veniturile proprii pentru a salva patrimoniul arhitectural, fiind o veste bună pentru orașe ca Bacău, Târgu Ocna sau Moinești, unde numeroase clădiri istorice zac în ruină.